luni, 17 septembrie 2012

Prietenia incepe cu o...strangere de mana :)


          Am revenit, după două luni maaari de nepostat. Am schimbat şi logoul blogului, între timp (adică azi). Cred că e sugestiv şi nu mai are nevoie de nicio dezambiguizare.
          Ieri, am stat de vorbă cu una dintre puţinele persoane cu care mai păstrez legătura. Culmea, mi-a citit gândurile, fiindcă aveam amândouă o problemă comună: am mai şters o persoană din lista cu prieteni, din acelaşi motiv (care e de la sine înţeles, fiindcă nu poţi întrerupe o relaţie de prietenie decât dintr-un motiv). Eram amândouă supărate că ne-am luat ţeapă (din nou), de la persoane neaşteptate.
          Povestind şi răscolind, am ajuns la concluzia că nu mai există oameni de calitate (d’oh!). Sau dacă există astfel de oameni, se prostituează – intelectual, mai ales. Peste tot: la facultate, în baruri, la televiziune – mereu aceiaşi oameni superficiali, preocupaţi de note/examene, târfe (ne)agăţate sau rating-uri. 
Când eram niţel mai mică, eram înconjurată de prieteni mai mari ca mine. Îmi plăcea să îmi petrec timpul cu ei, fiindcă aveam multe de învăţat; mult mai multe decât aş putea să-nvăţ de la o persoană având aceeaşi vârstă ca a mea. Evident, trăiam şi din cărţi, fiindcă ce aveam de făcut la cinspe-saispe ani ai mei (“O nu! trebuie să îmi colectez laptele de la vacile mele din fermă!”. No offense, maman!)...? Compuneam textuleţe, mai scriam o poezie când sufeream după un oarecare, ascultăm o muzicuţă veche şi frumoasă ca să-mi limpezesc gândurile (nu ca să mă sinucid din dragoste, fiindcă cel de lângă mine nu mă vrea/mă vrea pentru un singur lucru).
          În timp, relaţiile mele cu persoanele “în vârstă” s-au răcit (probabil din cauza mea), eu am trecut de adolescentă, iar acum, mă aflu înconjurată de Nimeni. Toţi Nimenii ăştia, se vor a fi prietenii mei. Prieteni cu care nu ai ce să vorbeşti afară de preferinţe politice, cluburi/muzică, alcool şi amoruri în extaz. Din cauza asta, când se deschid astfel de subiecte, prefer să tac, fiindcă orice aş zice, nu ar conta (subiectele sunt mediocre, de aceea nu ar conta). 
Câteodată mă forţez să fiu sociabilă cu persoanele mediocre (dar stai! poate acele persoane mă consideră pe mine mediocră; ar avea dreptate, fiindcă nu cred că am realizat nimic important în viaţa asta – sau cel puţin nu ceva notabil), mă forţez să îmi fac prieteni; de fiecare dată nu reuşesc. Sunt prea mofturoasă (unii cred că-s cu nasul pe sus, dar vă asigur că nu-i aşa! sunt prea mulţi prosti în jurul meu şi prefer să merg cu nasul pe sus, înainte, decât să-i privesc), rea, selectivă...? 
          Prietena mea îmi spunea că noi, ăştia din generaţia ’91, suntem superiori comparativ cu cei din generaţiile de după 1991. Şi îi dau dreptate, fiindcă de când am dat noi bacul (adică acum trei ani, cred...?), lumea parcă s-a prostit mai tare, rata de promovabilitate (probabilitate...?) a scăzut atât de mult, încât aş spune că tinerii de astăzi sunt retardaţi! Evident, există şi excepţii (dar câteva).
          Nimeni nu mai citeşte literatura clasică, filosofie, poezie, toată lumea e cu SF-uri şi Fantasy books în mână (e un lucru bun, citesc! de pe iPad, of course). Majoritatea preferă  ca loc de socializare cluburile, nu terasele. Toată lumea se îmbracă modern, dar prin asta devin comuni. Toată lumea ştie muzică nouă, dar mai puţin clasică şi veche. TOATĂ LUMEA are câte un smartphone, ba chiar există şi un program pentru a oferi înapoiaţilor un astfel de gadget. Toate tipele care cântăresc mai puţin de saij’ de kile se plâng că-s grase (dar sunt bolnave de ulcer). 
Toată lumea arătă cu degetul şi condamnă  pe cei ce sunt condamnaţi deja, dar nu văd de fapt că ei sunt cei condamnaţi. Toţi vrem să evadăm din post-comunism şi pe bună dreptate, dacă trăim într-o ţară unde îţi trebuie minim doi ani experienţă să lucrezi într-un magazin de legume şi fructe.

Şi mai spunem că nu suntem superficiali...
A, încă ceva: se oferă cineva să-mi fie prieten de calitate...? Fiindcă tocmai am pierdut unul de mâna a treia.

3 comentarii:

  1. Generatia voastra a avut ocazia sa ia bacul pe alte cai,majoritatea din ei,deci nu sunteti cu nimic mai superiori.Totul tine de educatie si mediul in care au crescut:)

    RăspundețiȘtergere
  2. fii tu insuti asa cum esti si restul vine de la sine ...
    nimeni nu e perfect....traim intr o lume intoarsa cu curu n sus ..sa incercam sa ne gasim echilibrul :)

    RăspundețiȘtergere