Am
revenit, după două luni maaari de nepostat. Am schimbat şi logoul blogului, între
timp (adică azi). Cred că e sugestiv şi nu mai are nevoie de nicio
dezambiguizare.
Ieri,
am stat de vorbă cu una dintre puţinele persoane cu care mai păstrez legătura.
Culmea, mi-a citit gândurile, fiindcă aveam amândouă o problemă comună: am mai şters
o persoană din lista cu prieteni, din acelaşi motiv (care e de la sine înţeles,
fiindcă nu poţi întrerupe o relaţie de prietenie decât dintr-un motiv). Eram amândouă
supărate că ne-am luat ţeapă (din nou), de la persoane neaşteptate.
Povestind
şi răscolind, am ajuns la concluzia că nu mai există oameni de calitate
(d’oh!). Sau dacă există astfel de oameni, se prostituează – intelectual, mai
ales. Peste tot: la facultate, în baruri, la televiziune – mereu aceiaşi oameni
superficiali, preocupaţi de note/examene, târfe (ne)agăţate sau rating-uri.
Când eram niţel mai mică, eram înconjurată de
prieteni mai mari ca mine. Îmi plăcea să îmi petrec timpul cu ei, fiindcă aveam
multe de învăţat; mult mai multe decât aş putea să-nvăţ de la o persoană având
aceeaşi vârstă ca a mea. Evident, trăiam şi din cărţi, fiindcă ce aveam de făcut
la cinspe-saispe ani ai mei (“O nu! trebuie să îmi colectez laptele de la
vacile mele din fermă!”. No offense, maman!)...? Compuneam textuleţe, mai
scriam o poezie când sufeream după un oarecare, ascultăm o muzicuţă veche şi
frumoasă ca să-mi limpezesc gândurile (nu ca să mă sinucid din dragoste, fiindcă
cel de lângă mine nu mă vrea/mă vrea pentru un singur lucru).
În
timp, relaţiile mele cu persoanele “în vârstă” s-au răcit (probabil din cauza
mea), eu am trecut de adolescentă, iar acum, mă aflu înconjurată de Nimeni. Toţi
Nimenii ăştia, se vor a fi prietenii mei. Prieteni cu care nu ai ce să vorbeşti
afară de preferinţe politice, cluburi/muzică, alcool şi amoruri în extaz. Din
cauza asta, când se deschid astfel de subiecte, prefer să tac, fiindcă orice aş
zice, nu ar conta (subiectele sunt mediocre, de aceea nu ar conta).
Câteodată mă forţez să fiu sociabilă cu persoanele
mediocre (dar stai! poate acele persoane mă consideră pe mine mediocră; ar avea
dreptate, fiindcă nu cred că am realizat nimic important în viaţa asta – sau cel puţin
nu ceva notabil), mă forţez să îmi fac prieteni; de fiecare dată nu reuşesc.
Sunt prea mofturoasă (unii cred că-s cu nasul pe sus, dar vă asigur că nu-i aşa!
sunt prea mulţi prosti în jurul meu şi prefer să merg cu nasul pe sus, înainte,
decât să-i privesc), rea, selectivă...?
Prietena
mea îmi spunea că noi, ăştia din generaţia ’91, suntem superiori comparativ cu cei din generaţiile de după 1991. Şi îi dau dreptate, fiindcă de când am
dat noi bacul (adică acum trei ani, cred...?), lumea parcă s-a prostit mai
tare, rata de promovabilitate (probabilitate...?) a scăzut atât de mult, încât aş spune că tinerii
de astăzi sunt retardaţi! Evident, există şi excepţii (dar câteva).
Nimeni
nu mai citeşte literatura clasică, filosofie, poezie, toată lumea e cu SF-uri şi
Fantasy books în mână (e un lucru bun, citesc! de pe iPad, of course). Majoritatea preferă
ca loc de
socializare cluburile, nu terasele. Toată lumea se îmbracă
modern, dar prin
asta devin comuni. Toată lumea ştie muzică nouă, dar mai puţin clasică şi
veche. TOATĂ LUMEA are câte un smartphone, ba chiar există şi un program pentru
a oferi înapoiaţilor un astfel de gadget. Toate tipele care cântăresc mai puţin
de saij’ de kile se plâng că-s grase (dar sunt bolnave de ulcer).
Toată lumea arătă cu degetul şi condamnă
pe cei ce
sunt condamnaţi deja, dar nu văd de fapt că ei sunt cei condamnaţi. Toţi vrem să
evadăm din post-comunism şi pe bună dreptate, dacă trăim într-o ţară unde îţi
trebuie minim doi ani experienţă să lucrezi într-un magazin de legume şi
fructe.
Şi mai spunem că nu suntem superficiali...
A, încă
ceva: se oferă cineva să-mi fie prieten de calitate...? Fiindcă tocmai am
pierdut unul de mâna a treia.
Generatia voastra a avut ocazia sa ia bacul pe alte cai,majoritatea din ei,deci nu sunteti cu nimic mai superiori.Totul tine de educatie si mediul in care au crescut:)
RăspundețiȘtergereWell, lucky us, right...?
RăspundețiȘtergerefii tu insuti asa cum esti si restul vine de la sine ...
RăspundețiȘtergerenimeni nu e perfect....traim intr o lume intoarsa cu curu n sus ..sa incercam sa ne gasim echilibrul :)