Sã cânţi din voce, la instrumente, sã scrii poezii dar şi prozã, sã reciţi şi sã citeşti, sã desenezi şi sã pictezi, sã fotografiezi, sã joci teatru sau sã aspiri chiar la a fi actor sau actriţã; oamenii au felurite îndeletniciri sau talente.
Fiecare om poate fi considerat propriul lui geniu; fie cã e vorba de prostie, fie cã e vorba de superinteligenţã. Chiar şi prostia poate fi consideratã un atu: unii pot fi geniali într-ale prostiei. Trebuie menţionat cã a fi nebun şi a fi prost, nu sunt întotdeauna sinonime. De pildã, un nebun poate fi genial fãrã ca sã fie considerat prost; însã un prost, niciodatã nu va fi considerat genial decât de cãtre cei care fac parte din categoria lui.
Dacã faci mai multe lucruri deodatã şi nu le duci la bun sfârşit, sau le sãvârşesti într-un mod mediocru, nu te poţi numi geniu. Genialitatea presupune crearea unor opere excepţionale, însã nu neaparat create de cãtre oameni excepţionali. Oameni mediocri pot crea opere excepţionale, aceştia fiind recunoscuţi drept genii mai încolo; de multe ori se întamplã ca atunci când geniile sunt în viaţã, sã nu li se acorde credit, importanţã. E ceva mai puţin obişnuit sau poate chiar foarte obişnuit pentru unii. Operele creatorilor de geniu devin valoroase doar dupã moartea acestora.
De multe ori, novicii, încearcã sã fure meserie de la oamenii de geniu. Aceste persoane, persoane parazitare, se ataşeazã de cei din urmã, pentru a rãzbi şi de ce nu, pentru a-şi întrece maestrul. Însã o creaţie fondatã pe o creaţie anterioarã îşi pierde validitatea şi totodatã, originalitatea. E foarte bine şi drept dacã vrei sã înveţi câte ceva de la cei mai buni; însã niciodatã nu trebuie sã te inspiri atât de tare, încât sã furi ideile unei opere. Specialiştii vor recunoaşte întotdeauna autenticitatea unei opere.
Snobism - îţi dai copilul la balet, la pian, la canto doar din snobism. Unii pãrinţi îşi forţeazã copiii sã facã lucruri pe care nu le-au făcut ei, dar nu şi copiii lor. Nu poţi sã obligi dacã nu existã har. Ce e mai rãu, e cã unii oameni îşi închipuie cã au talent –desi e puţin probabil sã aibã o înclinaţie adevaratã spre un anumit lucru şi persistã, persistã fãrã ca sã fie opriţi. Aceşti oameni sunt de neoprit şi deseori sunt şi încurajaţi în „talentul” lor. Dacã o persoanã obiectivã încearcã sã judece opera creatã de aceştia, va fi socotitã drept: „nechibzuitã”, „rautãcioasã” sau „zavistioasã”. Cei ce judecã drept, au fost consideraţi întotdeauna astfel de cãtre marea gloatã.
