Dance, electro, house, techno, rave, trance, alte
genuri şi subgenuri:
toate fac parte din muzica electronică. La început, muzica electronică a fost
asociată exclusiv cu arta muzicală a Occidentului, dar începând cu anii ’60,
evoluţia tehnologică a permis muzicii crearea sunetelor cu ajutorul aparatelor
electronice. În ziua de azi, muzica electronică include mai multe genuri şi
subgenuri, unele devenind populare, iar altele underground. Dacă în anii ’70
sintetizatorul reprezenta calea de a crea sunete şi implicit muzica, astăzi cu
un simplu program instalat în PC poţi crea o piesă într-un timp mult mai
rapid şi eficient.
Ştim prea bine ca la început, jazz-ul era ascultat şi
cântat doar de către oamenii negri, însă în timp legile şi mentalităţile s-au schimbat, iar azi nu mai e o
ruşine ca o persoană albă să cânte jazz. Un lucru interesant îl putem observa şi
în muzica electronică. Muzica underground devine mainstream,
iar acest lucru esta datorat libertăţii
de exprimare, sharing-ului (în special pe reţelele social media) şi mass
mediei. Totul depinde de ceea ce vrem să
promovăm.
Am stat de vorbă cu trei tineri, ascultători ai muzicii electronice. Am fost curioasă să aflu care este
viziunea lor, care sunt influenţele lor, dar şi cum au început ei să asculte
acest gen, ştiind că azi, muzic. Prin urmare, iată întrebările:
1. De când asculţi muzica
electronică?;
2. De către cine/ce ai fost influenţat să asculţi acest gen?;
3. Ce părere ai despre tinerii din ziua de azi care ascultă acest tip de muzică?;
4.
Dar despre acest gen, în ziua de astăzi? Cum crezi că a evoluat?;
5. Recomandă câţiva artişti care merită să fie ascultaţi.
Răzvan Chirilă, owner at Bt Breaks Society aka Muhaha
1. "De prin ’96.
2. De fratele meu. Ne tot uitam pe Viva, iar când el era la şcoală –eu fiind la grădiniţă şi având mai mult timp
liber-, notam pe o foaie clipurile mai interesante. Apoi, încă din facultate îmi
era un furnizor de muzică, îmi aducea mereu în vacanţă mixuri şi albume de la
John Digweed, la Jay Cunning, Plump DJ’s sau James Lavelle. Mereu mi-a dat să
ascult muzică până am ajuns să-mi conturez propria viziune.
3, 4. Sincer, horror. Legată de preferinţele mele şi
de tendinţe, consider că încă ne plafonăm în anumite genuri de muzică ce nu
prea mai sunt ascultate. Faptul că se ascultă atât de mult dubstep, consider că
e mai mult legat de incultura muzicală şi de comoditate, acceptând să vină
muzică la ei în loc să o caute. Consider că mai multă atenţie în selectarea
muzicii ar fi necesară, sau măcar să se urmărească anumite festivaluri ce dau
tendinţa în muzică electornică actuală. Sonar ar fi un exemplu, a ajuns la Tvr
Cultural să se vorbească despre el şi cred că ar fi necesar să-l privim ca pe
un promotor al muzicii corecte.
5. Nu cred că sunt eu în măsură să hotărăsc asta, dar
aş recomanda puţin studierea acestei pieţe muzicale, una-două reviste de muzică,
câteva site-uri de podcast-uri şi-ţi poţi face o idee. Că genuri aş recomandate:
future garage-ul, bass music-ul, breaks-ul. Cel puţin primele două sunt genuri
actulale ce fac furori în întreaga lume şi încet încet încep să se simtă şi la
noi."
Teodor Maxim, producer (4 ani) & iubitor de muzică electronică
1."De prin 2004, cam aşa. Eram prin clasa a 6-a.
2. Un prieten mi-a dat prima dată.
Fratele lui era mult mai mare şi avea cd-urile în casă. Eram draci la bloc şi
mergeam la el şi ascultam, like: am lăsat cornetele şi tuburile deoparte şi am
pus mâna pe cd-urile cu Apollo 440, Chemical Brothers, Prodigy şi câte ceva pe
calculator (din câte ţin minte eu nu aveam combină şi nici placă de sunet la
calculator).
3. Nu se interesează de muzică
(orice ''dubstep remix'' e filthy, deşi e un gunoi făcut de un puşti care
nu are nici cea mai mică legătură cu produsul), ascultă numai ceea ce se pune în
cluburi. Şi că tot am ajuns la cluburi, explozia de Dj-i din ultimul timp mă
sperie. Toţi pun muzică pentru prietenii lor. Dacă acum 6 ani lumea venea îmbrăcată
comod la party ca să se poată mişca, acum vezi numai fetiţe de 14 ani pe tocuri
şi cu plicul în mână (asta sper că se întâmplă numai în Iaşi).
4. Muzică electronică... a devenit
industrie. Mulţi artişti care făceau un anumite gen s-au dus spre ce e mai
comercial ca să scoată bani: Spor care era în drum and bass e acum Feed Me;
Ewun, care a rupt cluburile la party-uri drum and bass, acum e Kill the Noise.
5. Billain, DJ Hidden (sau
Semiomime, alias-ul sub care face IDM), Squarepusher, Autechre, Amon Tobin şi
deşi nu mă omor după dubstep stuff, proiectul Cypress x Rusko mi s-a părut
super ok."
Izmy aka MC/DJ Detour
1.
"Din 2005.
2.
În special de vărul meu. În
fiecare weekend mergeam la el pentru că îmi plăcea să merg acolo. La un moment dat,
eram: “hai să îmi scrii ceva piese pe un cd, ca să am şi eu piese”, iar el a
zis “ok”. Şi de atunci ascult muzică electronică.
3.
Părerea mea e că nu ascultă muzică
electronică de calitate, decât cea comercială, iar pe mine mă deranjează mult.
4.
Păi ce să zic; dacă luăm dubstep-ul,
evoluţia e mare dar în sens negativ deoarece e comercial. Drum and bass-ul deja
nu mai e aşa de căutat de oameni.
5.
De obicei nu spun, dar fie: MC
Det, The Ragga Twins, Rebel MC, Aquasky, Skream, Benga şi Artwork."
Ei bine, se poate asculta muzica de calitate, după
cum se vede. Totul ţine de voinţă şi de gusturi, care în timp, se schimbă şi se
maturizează. În cele ce urmează, voi răspunde şi eu la întrebări,
din respect pentru cititori:
1. Din 2006, după examenul de capacitate. Ştiu că mi-am pus Internet în acea perioadă şi eram fascinată de ceea ce putea oferi (la vreme aceea).
2. De media, în general (TV, Internet). Fiind dornică de explorare, m-am apucat în căutare de artişti şi genuri (ceea ce fac şi în prezent). Am început să ascult în special compilaţiile Ministry Of Sound. Muzica mai underground ascult de un an şi jumătate, fiindcă gusturile se educă în timp.
3. Nefiind un specialist (cel puţin nu un critic avizat), cred că sunt şi tineri care ascultă muzică bună, dornici de afirmare dar şi tineri care ascultă, cum s-ar spune, muzica de club.
4. Muzica electronica din ’70 încoace a cunoscut o evoluţie extraordinară şi a ţinut pasul cu tehnologia mereu. În secolul XXI, producătorii de electronică fac o muzică pe care strămoşii noştri nu şi-ar fi putut-o imagina. Concurenţa între artişti şi chiar între genuri e acerbă.
3. Nefiind un specialist (cel puţin nu un critic avizat), cred că sunt şi tineri care ascultă muzică bună, dornici de afirmare dar şi tineri care ascultă, cum s-ar spune, muzica de club.
4. Muzica electronica din ’70 încoace a cunoscut o evoluţie extraordinară şi a ţinut pasul cu tehnologia mereu. În secolul XXI, producătorii de electronică fac o muzică pe care strămoşii noştri nu şi-ar fi putut-o imagina. Concurenţa între artişti şi chiar între genuri e acerbă.
5. După cum am mai spus, gusturile se educă(asta este şi intenţia post-ului). Dar, o să enumăr câţiva artişti/trupe dragi mie şi câte o piesă de la fiecare din ei:
The Chemical Brothers – Star Guitar
Apparat – You Don’t Know Me
Telefon Tel Aviv – Sound In A Dark Room
Jokers
Of The Scene – Y’All Know The Name
Moguai - Sitting On Chrome
Sander
van Doorn – Riff
Shackleton
– Stalker
Zomby – Liquid Dancehall
Nicolas
Repac – Swinging In The Rain
Buscemi
– Bollywood Swing King
Cam asta a fost tot, de data asta. A fost ceva
diferit, un experiment. Zilele ce vin voi posta un entry despre cluburi(început
deja, dar nu terminat), aşa că staţi pe aproape. Le mulţumesc celor trei încă o
dată, cred că v-am ajutat într-un fel sau altul să ascultaţi muzica ce place
nu tuturor şi sper că v-am deschis apetitul pentru muzica faină. Aşa că, la treabă!