În viaţă, sunt unele lucruri pe care nu vrem să le acceptăm nicicum. Ne amăgim de fiecare dată că va fi altfel, când de fapt, ne avântăm în aceeaşi poveste în care am mai fost de atâtea ori... Să fie doar lamentarea, sau să fie firesc...?
Nu există dragoste adevărată. Dragostea e doar o stare, nu un sentiment. Dragostea e o beţie şi cei care scriu şi cântă despre ea sunt beţi. Dragostea poate avea acelaşi gust ca vinul: dulce sau amar.
Nu există un ideal în ceea ce priveşte o persoană. Toţi suntem urâţi şi frumoşi în feluri diferite, doar că nu vedem asta. Cei urâţi sunt complexaţi din cauză că sunt urâţi, iar cei frumoşi sunt prea plini de ei fiindcă sunt frumoşi.
Nu există sinceritate totală. Chiar şi cele mai apropiate persoane ne ascund lucruri şi lucruri. Chiar şi cele mai importante persoane ne mint uneori, doar că nu ne dăm seama noi. Ori suntem atât de naivi încât să trecem peste asta.
Nu există prieteni adevăraţi. Prietenii sunt doar nişte instrumente auxiliare de care ne folosim când avem nevoie. Nu există prietenie fără interese, iar dacă există, înseamnă că ambele persoane sunt dezinteresate total.
Nu există prietenie între un băiat şi o fată. Există doar o tensiune sexuală nerezolvată (sau rezolvată, depinde de caz).
Nu există om care nu s-a umilit măcar o singură dată în viaţă. Cei care se umilesc au întotdeauna câştig de cauză. Cei drepţi vor pierde întotdeauna.
Nu există om care să nu fi suferit vreodată. Cea mai dureroasă suferinţă e cea în singurătate, fiindcă realizăm de fapt că ne naştem şi murim singuri. Suferinţa în doi e de fapt suferinţa fiecare pentru fiecare. Eu sufăr pentru mine, nu pentru tine. Sufăr fiindcă am fost rănit, nu pentru că te iubesc. Sufăr fiindcă nu vreau să sufăr.
Nu există niciun ajutor util din partea celorlalţi. Fiecare om îşi urmăreşte propriile interese. Fiecare aşteaptă alt ajutor în favoarea ajutorului oferit. Nimeni nu ne poate ajuta mai bine decât ne putem ajuta noi înşine.
Nu există fericire fără ca aceasta să depindă de cineva. Fericirea depinde de lucruri şi de oameni, nu de noi. Fericirea e o stare pe care o avem când ne bucurăm de anumite lucruri sau de anumite persoane. Cum apare fericirea? Spontan, ca şi depresia.
Nu există nimic. Nici noi nu existăm, doar avem impresia că suntem. Suntem morţi vii, vii morţi. Murim când ne naştem. În fiecare an, adăugăm un an la moartea noastră, nu la viaţa noastră; doar că nu conştientizăm acest lucru.
