joi, 16 decembrie 2010

Ce vrem cu adevarat in viata (?)

           Ne gândim vreodată la viitor? Sau, mai bine spus, trece clipă în care să nu ne gândim la ce vom face peste treizeci de minute, o zi, o lună, un an...? Viitorul este o combinaţie a prezentului cu trecutul. De obicei, când ne gândim la viitor, facem comparaţii cu trecutul şi prezentul: "Acum cinci ani am avut o Dacie 1310, acum am o Dacie Logan, peste un an vreau o Dacie Duster" sau "Când aveam 15 ani, cel mai mult am stat cu o tipă 3 luni; acum, la 20 de ani, am stat un an; când voi avea în jur de 30 de ani, vreau să mă stabilizez într-o relaţie".

           Indiferent că vorbim de lucruri materiale sau lucruri spirituale, idealul rămâne acelaşi: să avem o viaţă fără lipsuri şi cât mai bogată în plăceri, atât cantitativ cât si calitativ. Este de preferat să evităm sărăcia şi tristeţea. Aceste două lucruri, merg oarecum mână în mână. Oamenii săraci sunt deseori trişti, iar oamenii trişti sunt adesea oameni săraci. Însă, există oameni săraci care sunt fericiţi; există şi oameni bogaţi care nu sunt fericiţi. De multe ori, având lipsuri, învăţăm să preţuim ceea ce avem, nemaigândindu-ne la ce ne rezervă ziua de mâine. Ne bucurăm că îi avem pe cei dragi lângă noi, ne bucurăm că trăim, ne bucurăm că avem un cămin, ne bucurăm că prietenii sunt acolo când avem nevoie de ei, ne bucurăm de viaţă. Oamenii care nu au lipsuri, adeseori cei bogaţi, nu cunosc fericirea în adevăratul sens al cuvântului. Neavând lipsuri, uită de familie, uită de casă, uită de prieteni, uită de toate. Săracul va vrea întotdeauna banii bogatului, iar bogatul va vrea întotdeauna fericirea săracului.

            În viaţă, nimeni nu ne va întreba dacă vrem sau nu vrem. Va trebui să alegem singuri, iar dacă ne vom lăsa influenţaţi, consecinţele vor fi vizibile la final. Nimeni nu ne va întreba "Ce vrei să devii?" sau "Vrei să iubeşti?". Sunt unele lucruri, care pur şi simplu vin de la sine şi nu mai ţin de alegerile noastre. Există momente fireşti în viaţă, când trebuie să ne resemnăm. Însă există şi momente în care ne mai putem permite să fim copii. Momentele în care iubim.